Pedagogie. Provocari si dileme privind scoala si profesia didactica
Din cuprins: • Premisele epistemologice ale intemeierii stiintelor • Identitatea si legitimitatea pedagogiei ca stiinta • Pedagogia – un cadru conceptual • Tranzitia spre stiintele educatiei • Teorii si paradigme in pedagogie si stiintele educatiei • O radiografie a scolii contemporane • Profesia didactica • Transpozitia didactica – un proces de elaborare, transmitere si constructie a cunoasterii scolare • Reflectii nonconventionale despre evaluarea elevilor
Fragment din volumul "Pedagogie. Provocari si dileme privind scoala si profesia didactica" de Emil Paun:
”Capitolul III. Pedagogia — un cadru conceptual
Statutul stiintific al pedagogiei (ca si al altor stiinte socioumane) este inca o problema controversata. Cand discutam despre statutul pedagogiei ca stiinta trebuie sa tinem seama de o anumita fragilitate epistemologica a stiintelor socioumane. A. Clausse vorbeste chiar despre „mediocritatea" stiintelor socioumane. Ce fel de stiinta este pedagogia, care sunt criteriile prin care se legitimeaza ca stiinta, care este statura sa epistemologica ? Iata intrebari ale caror raspunsuri sunt de natura sa situeze mai riguros pedagogia in ansamblul stiintelor socioumane.
Pentru a raspunde la aceste intrebari se impune sa reamintim ca modelul epistemologic propus de Dilthey a generat doua configuratii epistemologice specifice celor doua mari categorii de stiinte - stiintele naturii (pozitive) si stiintele socioumane. In acest fel, in cadrul acestora din urma s-a cristalizat un spatiu epistemologic comun. Statutul stiintific al pedagogiei trebuie analizat din perspectiva acestui cadru epistemologic.
In capitolele anterioare am incercat sa prezentam sintetic parcursul pedagogiei de la perioada prestiintifica la cea stiintifica, printr-o incursiune in trecerea progresiva de la ideile despre educatie formulate in diferite momente (Antichitatea, Evul Mediu si Renasterea) la momentele fondatoare (miturile fondatoare) ale pedagogiei ca domeniu stiintific autonom, in fapt, la configurarea celor doua mari paradigme ale pedagogiei - paradigma naturalismului pedagogic (Comenius si Rousseau) si cea sociologica (Durkheim), paradigme care au marcat in mod esential fundamentarea pedagogiei ca stiinta. Contributiile celor trei fondatori ai pedagogiei au marcat desprinderea pedagogiei de trecutul sau prestiintific, pastrand insa o parte a achizitiilor ideatice ale precursorilor.
Majoritatea teoreticienilor din domeniul pedagogiei subliniaza ca aceasta s-a constituit si s-a maturizat in relatie cu problemele scolii.”
PRP: 39.95 Lei
Acesta este Pretul Recomandat de Producator. Pretul de vanzare al produsului este afisat mai jos.
37.95Lei
37.95Lei
39.95 LeiIn stoc
Descrierea produsului
Din cuprins: • Premisele epistemologice ale intemeierii stiintelor • Identitatea si legitimitatea pedagogiei ca stiinta • Pedagogia – un cadru conceptual • Tranzitia spre stiintele educatiei • Teorii si paradigme in pedagogie si stiintele educatiei • O radiografie a scolii contemporane • Profesia didactica • Transpozitia didactica – un proces de elaborare, transmitere si constructie a cunoasterii scolare • Reflectii nonconventionale despre evaluarea elevilor
Fragment din volumul "Pedagogie. Provocari si dileme privind scoala si profesia didactica" de Emil Paun:
”Capitolul III. Pedagogia — un cadru conceptual
Statutul stiintific al pedagogiei (ca si al altor stiinte socioumane) este inca o problema controversata. Cand discutam despre statutul pedagogiei ca stiinta trebuie sa tinem seama de o anumita fragilitate epistemologica a stiintelor socioumane. A. Clausse vorbeste chiar despre „mediocritatea" stiintelor socioumane. Ce fel de stiinta este pedagogia, care sunt criteriile prin care se legitimeaza ca stiinta, care este statura sa epistemologica ? Iata intrebari ale caror raspunsuri sunt de natura sa situeze mai riguros pedagogia in ansamblul stiintelor socioumane.
Pentru a raspunde la aceste intrebari se impune sa reamintim ca modelul epistemologic propus de Dilthey a generat doua configuratii epistemologice specifice celor doua mari categorii de stiinte - stiintele naturii (pozitive) si stiintele socioumane. In acest fel, in cadrul acestora din urma s-a cristalizat un spatiu epistemologic comun. Statutul stiintific al pedagogiei trebuie analizat din perspectiva acestui cadru epistemologic.
In capitolele anterioare am incercat sa prezentam sintetic parcursul pedagogiei de la perioada prestiintifica la cea stiintifica, printr-o incursiune in trecerea progresiva de la ideile despre educatie formulate in diferite momente (Antichitatea, Evul Mediu si Renasterea) la momentele fondatoare (miturile fondatoare) ale pedagogiei ca domeniu stiintific autonom, in fapt, la configurarea celor doua mari paradigme ale pedagogiei - paradigma naturalismului pedagogic (Comenius si Rousseau) si cea sociologica (Durkheim), paradigme care au marcat in mod esential fundamentarea pedagogiei ca stiinta. Contributiile celor trei fondatori ai pedagogiei au marcat desprinderea pedagogiei de trecutul sau prestiintific, pastrand insa o parte a achizitiilor ideatice ale precursorilor.
Majoritatea teoreticienilor din domeniul pedagogiei subliniaza ca aceasta s-a constituit si s-a maturizat in relatie cu problemele scolii.”
Detaliile produsului